Exilat in lumina

imi tes din dureri un cocon

in care ma-nchid

singuratic si bland

ma preschimb intr-un fluture alb

si zbor, si adorm,

intr-un pumn de copil

ce ma frange usor

poleindu-se-n palma

cu pulberea mea de iubire

adunata in treacat